Sunt prinsa in momentele acelea. Sunt urmarita de sentimente; sentimente care, cand cresc, cand revin la rangul de suportabil. Ideea e ca sunt prezente tot tmpul.
Fiecare zi, fiecare loc, imi aminteste de ceea ce a fost.
Mi'as dori sa nu ma simt asa. Dar ma simt.
As vrea sa nu`mi lipsesti. Dar ma sufoc daca nu te vad intr'o zi. Macar pe net...
Imi doresc o piatra in loc de inima.
Vreau sa nu mai fiu asa naiva.
Trebuie sa gasesc o cale sa fug. Sa fug de trecut.
Ar cam fi cazul sa cobor cu picioarele pe pamant.
Nu pot...:|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu